Curtea Europeană de Justiție: Un judecător nu poate răspunde disciplinar pe motiv că a aplicat dreptul UE
O decizie de marți a Curții de Justiție a Uniunii Europene (CJUE) stabilește că un judecător nu poate răspunde disciplinar pe motiv că a aplicat dreptul UE și s-a îndepărtat de o decizie CCR a statului membru, scrie G 4 Media. CJUE reiterează că dreptul european are prioritate în fața dreptului național al unui stat membru:
”Pentru aceste motive, Curtea (Marea Cameră) declară:
1) Articolul 19 alineatul (1) al doilea paragraf TUE coroborat cu articolul 2 și cu articolul 4 alineatele (2) și (3) TUE, cu articolul 267 TFUE, precum și cu principiul supremației dreptului Uniunii trebuie interpretat în sensul că se opune unei reglementări sau unei practici naționale în virtutea căreia instanțele de drept comun ale unui stat membru nu au abilitarea să examineze compatibilitatea cu dreptul Uniunii a unei legislații naționale pe care curtea constituțională a acestui stat membru a constatat‑o ca fiind conformă cu o dispoziție constituțională națională care impune respectarea principiului supremației dreptului Uniunii.
2) Articolul 19 alineatul (1) al doilea paragraf TUE coroborat cu articolul 2 și cu articolul 4 alineatele (2) și (3) TUE, cu articolul 267 TFUE, precum și cu principiul supremației dreptului Uniunii trebuie interpretat în sensul că se opune unei reglementări sau unei practici naționale care permite angajarea răspunderii disciplinare a unui judecător național pentru motivul că aceasta a aplicat dreptul Uniunii, astfel cum a fost interpretat de Curte, îndepărtându‑se de o jurisprudență a curții constituționale a statului membru în cauză incompatibilă cu principiul supremației dreptului Uniunii”, se arată în decizia CJUE de marți.
Decizia CJUE poate fi consultată integral aici.
CJUE a mai decis și că o curte constituțională a unui stat membru nu poate decide că CJUE a pronunțat o hotărâre care depășește sfera sa de competență și nici nu poate refuza o hotărâre CJUE:
”În plus, Curtea subliniază că, din moment ce ea deține o competență exclusivă pentru a furniza interpretarea definitivă a dreptului Uniunii, curtea constituțională a unui stat membru nu poate, pe baza propriei interpretări a unor dispoziții de drept al Uniunii, să statueze în mod valabil că Curtea a pronunțat o hotărâre care depășește sfera sa de competență și, prin urmare, să refuze să dea curs unei hotărâri pronunțate cu titlu preliminar de aceasta din urmă”, se arată într-un comunicat de presă transmis marți de Curtea de Justiție a Uniunii Europene. Comunicatul integral al CJUE poate fi consultat aici.
Curtea Constituțională a României a respins, într-un comunicat dat publicității pe 23 decembrie, decizia majoră a Curții de Justiție a UE, potrivit căreia judecătorii naționali pot să nu aplice deciziile Curților Constituționale care contravin dreptului UE.
”În plan practic, efectele acestei Hotărâri se pot produce numai după revizuirea Constituției în vigoare, care, însă, nu se poate face de drept, ci exclusiv la inițiativa anumitor subiecte de drept, cu respectarea procedurii și în condițiile prevăzute chiar în Constituția României”, se arată în comunicatul CCR de la acea vreme.
Printr-o decizie din vară, CCR a interpretat o altă hotărâre CJUE din 18 mai 2021 în sensul că dreptul european are întâietate în fața dreptului național, doar în privința legislației infra-constituționale, adică legislația mai prejos de Constituție.
În plus, CCR a decis că judecătorii naționali nu pot lăsa neaplicate decizii CCR, invocând faptul că se opun dreptului european și unor decizii ale CJUE.
Judecătorul Costin Andrei Stancu de la Curtea de Apel Pitesti a decis, în iunie 2021, că Secția de Investigare a Infracțiunilor din Justiție nu mai poate funcționa în urma deciziei CJUE. Decizia instanței a fost definitivă, iar Inspecția Judiciară a început, la scurt timp, cercetarea disciplinară a magistratului.
Citește Cronica Zilei cu încredere